zbor...

se uita la ceas... scoase telefonul si forma numarul ei...
- buna! ai terminat? iti fac eu comanda la un taxi... coboara si tu in cinci, zece minute, ok? te astept... pa!
inchise si imediat forma alt numar...
- alo! puteti merge la adresa... cam in 10 minute... va multumesc!
era vineri, sfarsitul programului si tocmai primise "semnalul"... ii rasunau in minte versurile unei melodii celebre dintr-un film: "que sera sera, whatever will be will be"...
- distractie placuta! ii strigara fetele cand iesi pe usa biroului...
in strada o astepta taxiul...
- sunteti la comanda?
- da, domnisoara!
cand deschise usa din spate observa ceva pe bancheta...
- stiti, sunt aici niste flori... nu pot urca...
soferul se intoarse mirat...
- aaa! le-o fi uitat cineva... gasesc tot felul de lucruri prin masina: telefoane, genti, haine... acum flori... parca are un biletel... va uitati dumneavoastra, va rog, ce scrie? poate este vreun nume si vad la ce comanda a fost cursa... sigur o sa sune la dispecerat...
se apleca si citi biletul... era scrisul lui... si semnatura lui... "te astept!"
ridica privirea si vazu fata taximetristului... zambetul larg, de la o ureche la alta, ii spunea ca omul nu e strain de intamplarea asta...
- urcati, domnisoara... stiu exact unde trebuie sa ajungeti!...
statea pe bancheta din spate a unui taxi cu un buchet imens de trandafiti in brate, mergand intr-o directie total necunoscuta... era inca sub impresia momentului, asa ca nu observa decat intr-un tarziu ca iesisera din oras...
- ce inseamna asta? unde mergem? cine esti dumneata? te rog sa opresti IMEDIAT!
rostise ultimul cuvant pe un ton de care numai o femeie poate fi capabila! tonul acela care face orice barbat sa faca pasul inapoi!... dar raspunsul taximetristului a venit calm:
- am ajuns, domnisoara...
erau undeva in camp... taxiul a tras pe dreapta... in retrovizoare a vazut zambetul jovial al omului... un zambet complice... i-a amintit de colegele ei la plecare... spunea acelasi lucru: "distractie placuta!"
a coborat si masina a demarat imediat... la numai cativa metri a vazut limuzina... langa portiera statea un barbat imbracat intr-un costum negru...
- domnisoara, va rog sa urcati... stiu exact unde trebuie sa ajungeti!...
replica suna deja ca un consemn... ca o parola...
pe barul din interior gasi un pahar cu vin...
- mi-am permis sa deschid sticla putin mai devreme... sa "respire" un pic...
zicand asta soferul ridica geamul care desparte partea din fata de restul limuzinei si masina porni...
nu putea spune cat sa fi mers... destul de mult, oricum... se vedeau din nou blocuri... nu recunoastea nimic... tocmai cand se intreba unde ar putea fi cand, de pe fatada unui bloc, ii atrase atentia un afis URIAS pe care era scris acelasi mesaj ca cel din biletul care insotea buchetul de trandafiri: "te astept!" si semnatura lui... nu stia ce sa creada!... toata lumea parea sa fie partasa la ceea ce se intampla... toata lumea! cand limuzina opri avu o ezitare... parca se atepta ca atunci cand va cobora afara sa fie intampinata de o multime de oameni, blitzuri, camere de luat vederi...
usa limuzinei se deschise si il auzi pe sofer:
- am ajuns, domnisoara! distractie placuta!
afara se intunecase deja... era liniste... parca prea liniste... era in fata unei cladiri foarte inalte... limuzina demara si se pierdu in noapte...
din cladire aparu un barbat imbracat cu o livrea rosie...
- domnisoara, va rog sa ma urmati... stiu exact unde trebuie sa ajungeti!
se astepta sa spuna asta... orice altceva ar fi spus omul, ar fi luat-o la fuga!
urcara amandoi in lift... la ultimul etaj au coborat si omul in livrea o conduse pana in dreptul unei scari care parea ca duce pe acoperis...
- am sa urc eu inainte... va rog sa ma urmati... sa fiti atenta la trepte...
sistemul de ventilatie al unei astfel de cladiri are pe acoperis o multime de guri de aerisire si sisteme de evacuare a aerului de dimensiuni foarte mari... inainta incet printre ele pana cand, din spatele unei astfel de constructii zari o unda de lumina... ramase nemiscata, aproape fara sa respire, cu buchetul de trandafiri in brate... in fata sa era o masa si doua scaune... un aranjament superb, demn un orice restaurant de lux...
abia cand ii auzi vocea remarca silueta lui, aproape de marginea acoperisului... era imbracat elegant... statea cu spatele si  scotea rotocoale de fum...
- buna seara, iubito! in cateva minute va ajunge si el... cand am aflat am stiut exact ca aici trebuie sa ajungem! distractie placuta...
si se arunca in gol...