pesimism salvator

se spune (si eu vreau sa cred asta) ca moartea nu este decat o trecere... o trecere catre o alta viata... am ales sa-i spunem "viata de apoi"...
nu ne mai amintit de "viata dinainte" si nici n-am intalnit pe nimeni, inca, intors de dupa moarte, care sa vorbeasca la timpul prezent despre acea perioada a existentei sale cosmice...
de aia ne si temem de moarte... pentru ca, in general, ne temem de necunoscut... poate ca nu exista "viata de apoi", iar non-existenta noastra ne sperie... egoismul aduce frica!
sa nu va sperie cuvantul "moarte": e doar o alaturare de litere cu care am convenit sa definim un moment... o clipa, pe care am numit-o, pur si simplu, asa... trece, ca oricare alta clipa, si ne vedem mai departe de existenta...
putem conveni ca si "viata" este, deasemenea, o alaturare de litere prin care definim o suma de clipe, o perioada a existentei noastre...
nu-i asa ca acum pare totul mai putin inspaimantator?

- ba, viata asta e nasoala! m-am cam saturat... imi vine sa-mi pun streangul de gat... sa ma arunc de la balcon... sa ma dau pe garla... o fi mai buna viata urmatoare!
- ba, da` daca-i mai nasoala?
- pesimistule!